Bine v-am găsit!

Hai să ne bucurăm de tot ce înseamnă viaţă. Să ne bucurăm de flori, de soare, de animale şi păsări, de fiecare gâză

ce revine la viaţă odată cu primăvara.

imprimanta portabila

Acum poate voi pleca şi eu în Grecia, cu ajutorul acestui concurs.

Încercaţi şi voi, eu m-am înscris.

www.infoturism.ro/acorda-puncte/98066/

Dap, mă uit ingrozită la imaginile arătate la ştiri. Râuri acoperite de peturi, peşteri sufocate de aceleaşi peturi, munţi, mare, deltă ascunse de peturi şi toate acestea cu titlul: ”Introducere taxei pe pet” ????? Altă taxă? Care va rezolva… ce? 

Chiar crede cineva, că introducerea acestei taxe va rezolva problema? Eu spun: NU.

 Şi sunt convinsă că sunt mulţi care gândesc ca mine. De ce? Pentru că pe omul nostru, care aruncă tot ce poate, pe unde apucă, nu-l va face o taxă să se schimbe. Aici este mult mai greu. Aici nu taxa este rezolvarea. Ce a rezolvat taxa eco pentru pungile de plastic? Nimic, acestea zboară în continuare luate de vânt. Le găsim în pomi, pe şosele, în parcuri, etc.  

Nu se mai poate face educaţie cu taxe.

Cred că cele mai bune soluţii sunt: amenzile şi munca în folosul comunităţii. Dar amenzi reale, usturătoare, nu doar în legi şi hotărâri, iar în ziua stabilită pentru muncă, să fie luat  ’mnealui  cetăţeanu de acasă şi însoţit la locul cu pricina, ca nu cumva să-i fie urât singur şi să se întoarcă fără a-şi termina treaba.

Te-am prins, dragă cetăţene, că ai aruncat pe jos, te amendez şi te oblig să prestezi muncă brută  în parcuri, în pădure, în camping (şi asta  în week-end când ai  vrea să mergi la grătar cu familia şi prietenii). Te pun să strângi, dragă cetăţene, după alţii ca tine, ( şi lor o să le vină rândul, cu siguranţă) pentru ca data viitoare, când vei avea diverse de aruncat, să te gândeşti bine unde le este locul.

De ce trebuie să sufere cei care stiu la ce folosesc coşurile de gunoi şi containerele pentru reciclare? De ce să plătescă şi ei odată cu tine?

Ca să nu mai spui, că nu ştii care sunt acele containere, iată-le: , acum ştii!

Iar aici, coşul de gunoi stradal şi tomberonul de la ghena de gunoi, unde trebuie să-ţi duci gunoiul menajer:

Învaţă să le foloseşti şi nu mai uita!

Poate că, după ce ai să înveţi să-ţi arunci gunoiul şi resturile acolo unde trebuie, te vom învăţa şi altele, ca: nasul se suflă în batistă nu pe trotuar, nu te ascunzi după un copac să urinezi, pampers-ul bebeluşului nu-l arunci pur şi simplu într-un coş de gunoi din parc, se strâng  fecalele căţelului de pe alee  nu le laşi să calcăm în ele şi multe altele pe care le-ai cam uitat.

Dacă noi nu ştim să ne purtăm, ce exemplu le dăm copiilor noştri care ne copiaza şi cel mai mic gest?

A venit. E peste tot, ne înconjoară cu parfum de flori şi multe culori.

Da, aşa ar trebui sa fie, numai că tot ce simţim nu e parfum de primavară, sunt mirosuri grele de gunoi, cadavre de animale în putrefacţie, urină şi multe altele. Parfumul florilor de corcoduş nu reuşeşte să acopere duhoarea. Parcă am trăi într-o mare groapă de gunoi. La tot pasul vezi tomberoane de gunoi răsturnate, prin care mişună şobolanii.

Abia dacă mai găseşti o gură de aer proaspăt în parcurile, puţine la număr, din Bucureşti.

Şi totul este numai din vina noastră.

Nu firmele de curăţenie sunt vinovate, nu oamenii de la salubrizare care strâng după noi zi şi noapte, numai noi suntem vinovaţi de toată mizeria şi duhoarea.

Dacă ne-am purta civilizat, aşa cum am fost educaţi, dacă nu ne-am mai lăsa sacii de gunoi pe langă ghenele de gunoi sau pe unde apucăm, dacă , dacă, dacă…. atunci am simţi că a venit primăvară.